> Care sunt solutiile pe care le vedeti pentru iesirea Romaniei de sub amenintarea recesiunii?
Sper ca, in scurt timp, sa se apeleze la finantarea externa pentru a se acoperi deficitele in 2009 si sa se diminueze perceptia externa negativa asupra Romaniei. Nu avem alta alegere. Pentru ca Romania a avut politici prociclice in trecut si economia s-a supraincalzit, acum nu ne putem permite o politica fiscala sau monetara laxa. Trebuie reconsolidate stabilitatea macroeconomica si credibilitatea externa, intarita semnificativ capacitatea de a absorbi fondurile europene. Si daca nu aveam o criza internationala, infrastructura devenise oricum o piedica impotriva cresterii.
> Cati ani vor trece pana cand economiile romanilor vor scapa de eroziunea produsa de criza si vor propulsa subscrierile in toate tipurile de fonduri mutuale?
Economiile pot fi protejate si in prezent, exista produse cu risc redus, de tipul fondurilor monetare, care genereaza randamente substantial mai ridicate decat rata inflatiei si peste ratele medii ale dobanzilor la depozitele bancare. In privinta fondurilor de actiuni sau diversificate, trebuie mentionat ca relevanta randamentelor trebuie judecata pentru perioade mai lungi, nu de o luna sau un an.
> Este profitabila administrarea de fonduri mutuale in Romania?
Industria fondurilor va ajunge la masa critica de clienti, care o sa permita inregistrarea de profituri si pe distributie, si pe administrare. Inca nu suntem acolo... Premisele exista si nu va mai trece mult timp pana la acest moment.
> Cam care ar fi masa critica de clienti, in industria fondurilor, care sa asigure profituri decente administratorilor?
Masa critica depinde de modul cum este organizat fiecare administrator, de investitiile pe care le face in resurse umane, in sistemele informatice si de celelalte elemente care sa asigure dezvoltarea si cresterea de capacitate in viitor. In consecinta, este greu de dat o cifra universal valabila. Pot spune ca Raiffeisen Asset Management (RAM) este aproape de break-even (venituri egale cu cheltuielile - n.red.), insa nu am tintit atingerea profitabilitatii pe termen scurt, pentru ca ne intereseaza in primul rand calitatea produselor oferite clientilor.
> Dupa aprobarea noului regulament al pietei, ar putea fi mai interesant si pentru RAM sa apeleze la distribuitori independenti, desi dispune de reteaua Raiffeisen Bank?
Sigur ca, si daca vom apela la distributie in afara retelei Raiffeisen, aceasta din urma va avea ponderea covarsitoare, dar cred ca toate variantele merita sa fie luate in considerare. In functie si de circumstantele de piata, se poate vedea care reteta este cea mai eficienta. In pietele dezvoltate exista consultanti care vand foarte bine.
> Va fi mai scumpa sau mai ieftina distributia printr-o retea independenta?
Cred ca, din punctul de vedere al costurilor, va fi cam acelasi lucru. Aici intervine din nou criteriul masei critice de clienti. In prima instanta, vom vorbi despre distribuitori entitati persoane juridice. Printre cei care s-ar putea adapta cel mai usor la aceasta activitate sunt brokerii de credite sau cei de asigurari si de fonduri de pensii. Deocamdata, mai potriviti sunt brokerii si consultantii financiari persoane juridice, care distribuie mai multe categorii de produse si care isi pot adauga la oferta si fondurile de investitii.
> Ponderea redusa a obligatiunilor de stat in portofoliile fondurilor mutuale este relativ surprinzatoare, mai ales in conditii de criza. Nu este destul de lichida piata secundara?
Cu putine exceptii, nu se poate spune inca faptul ca fondurile mutuale gestioneaza volume semnificative, insa au nevoie de lichiditate pentru a investi. O cauza a lichiditatii diminuate pe bursa este oferta redusa de titluri pe piata primara, pana in a doua parte a anului trecut, precum si faptul ca, in general, investitorii sunt de tipul “cumpara si mentine in portofoliu“. O alta cauza este insa si existenta pietei secundare interbancare, unde bancile opereaza ca dealeri secundari.
Este posibil sa asistam la o usoara inviorare a pietei secundare in urmatoarea perioada, ca urmare a cresterii substantiale a emisiunilor de noi titluri de stat si a cresterii volumelor administrate de fondurile de pensii. In mod cert, politica de emisiune a Ministerului Finantelor se va orienta substantial pe scadente scurte, in vederea optimizarii costului datoriei publice.
> Dintre noile tipuri de fonduri prevazute de noul regulament, pentru care exista cea mai mare probabilitate de a aparea? S-ar mai putea gandi cineva sa lanseze un fond mutual imobiliar?
Cred ca circumstantele de piata vor oferi oportunitati, pentru ca, asa cum am vazut corectii pe piata de actiuni, vedem corectii si pe piata imobiliara. Si, la un moment dat, investitia in imobiliare va fi din nou atractiva. Nu stiu daca anul acesta. Fondurile imobiliare vor putea investi direct in active imobiliare, adica in terenuri, in complexuri rezidentiale sau chiar in apartamente. Este drept, fondurile imobiliare necesita o anumita expertiza atat pentru analiza, cat si pe partea de evaluare, pentru ca, aici, pretul este calculat altfel.
De asemenea, se pot lansa produse cu randament si risc absolute, cu politici de investitii ceva mai flexibile, cu limite de diversificare ceva mai permisive.
Totusi, nu cred ca trebuie sa ne asteptam la ceva spectaculos imediat dupa aparitia regulamentului, pentru ca, si daca ne uitam la alte piete, in care legislatia este liberalizata, principalele categorii de fonduri sunt cele pe care le avem si noi. De pilda, avem fonduri cu capital garantat si pe legislatia actuala, cea noua permitand o definire mai clara. Daca un administrator va dori sa numeasca un fond “cu capital garantat", va trebui, de pilda, sa obtina o garantie explicita din partea unei banci. Numai daca aceasta garantie exista, noul regulament va permite incadrarea fondului intr-o astfel de categorie. Pe piata internationala exista insa si fonduri cu capital protejat, iar diferenta dintre garantare si protectie poate fi mai greu sesizabila de un investitor de rand. Un fond cu capital protejat are o strategie de investitii care urmareste protectia capitalului, ceea ce ne-am propus si noi cu Raiffeisen Confort. Acum nu are sens sa cumparam o garantie bancara de la o banca, sa incarcam costurile clientilor, in conditiile in care avem strategia de investitii care ne asigura protectia. Daca, din argumente de vanzare, vom considera vreodata ca este important, totusi, sa numim produsul “cu capital garantat", atunci vom lua si o garantie bancara. Avem insa argumentul evolutiei Raiffeisen Confort de la momentul lansarii. Acesta isi dovedeste virtutile de protectie fara necesitatea unei garantii bancare.
> Fondurile internationale, ale administratorilor straini, nu par sa constituie o concurenta pentru fondurile romanesti. Pana cand?
Si vanzarea fondurilor straine va avea o dezvoltare semnificativa, insa nu pe termen scurt. Deocamdata, fondurile de actiuni nu se vand bine nicaieri. Cand piata de actiuni va da semne de revenire, vor fi mai atractive. Au acces la mai multe piete. Noi avem experienta, fondurile Raiffeisen Prosper si Raiffeisen Benefit ofera accesul si la piata locala, si la alte piete. Cui vrea sa-si faca portofoliu mai variat, noi il oferim la pachet, intr-un singur produs. Cat despre un fond monetar, cum ar putea avea succes unul din Occident, denominat in euro, deci corelat cu rata dobanzii de acolo in euro, spre 2%, daca bancile romanesti platesc pana la 7% la depozitele in euro? Pe de alta parte, randamentele fondurilor monetare in lei sunt mai mari. Probabil, clientela de private banking va fi prima care va dori sa aiba o expunere si pe pietele straine, iar atunci, da, va cere fonduri internationale.
Cred insa ca o combinatie de piata locala cu piata straina este foarte buna pentru un investitor. Este si sanatoasa. Diversificand plasamentele si pe alte piete, riscul portofoliului se reduce. In unele tari din Europa de Est, pietele de capital locale pot fi chiar mai mici decat pietele locale de fonduri mutuale. Colegii mei de la Tatra Asset Management, primii din Slovacia, aveau active in administrare de 1,8 miliarde euro, la jumatatea anului trecut, cu toate ca piata de capital din Slovacia este mica. Nu aveau cum sa faca acest business integral pe piata locala, trebuiau sa iasa afara. Si noi vom face asa ceva in continuare. Vom impacheta intr-un singur produs mai multe fonduri, cu plasamente pe mai multe piete, iar denominarea va fi in leu, astfel incat clientul nu va simti riscul valutar, pe care il putem acoperi. Oferta internationala este complementara celei locale.